În mai puţin de două minute, deţinutul Mircia Gutău, aflat în custodia şi sub tutela Statului Român, la Colibaşi, în judeţul Argeş, a devenit un obiect de fală pentru municipalitatea vâlceană. De fapt, nu pentru toţi, ci numai pentru 14 dintre consilierii municipali ai PD-L, pentru că ceilalţi, consilieri ai PNL şi PSD au dat [...]
Având în vedere situaţia creată după momentele arestării şi încarcerării fostului primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea şi comportamentul public al viceprimarilor şi consilierilor locali ai municipiului, expusă pe canalele publice locale şi naţionale, dar şi vicierea actului de adminstraţie publică în mod constant , de la alegeri până în prezent, doar în ultimul rând prin eludarea aspectelor legale referitoare la acordarea Titlului de cetăţean de onoare domnului Mircia Gutău, prin modificarea imorală şi ilegală a Regulamentului de acordare a acestui Titlu de onoare, facem un apel public pentru Dizolvarea prin REFERENDUM local…
Timp de patru ani ne-am luptat, ca ziarişti, să aducem la cunoştinţa opiniei publice fapte şi întâmplări pe care alte canale media le ocultau. Am relatat, atât cât ne-au permis mijloacele noastre de investigaţie, momentele cu adevărat excepţionale şi extrem de dramatice prin care trecea comunitatea vâlceană în integralitatea ei. Toţi cei care astăzi cred că arestarea celor doi edili ai Râmnicului este doar problema unei părţi a acestei comunităţi se înşeală amarnic.
Onoarea acestui oraş minunat a fost terfelită în aceşti ani de atâtea ori, încât noi nu mai trebuie să comentăm nimic. Simplul fapt că un viceprimar al municipiului a fost filmat într-o toaletă publică numărând banii murdari inscripţionaţi de procurorii anti-corupţie cu cuvântul MITĂ este de natură să aducă atingere onoarei fiecărui cetăţean trăitor în Vâlcea, precum şi celor nenăscuţi încă la maternitatea doctorului Stoica. Pentru toţi cei care cred astăzi că un simplu om denumit în media vâlceană “denunţătorul” a pus la cale această “înscenare” trebuie să subliniem încă o dată că Direcţia Naţională Anticorupţie, adică Statul Român, prin ofiţerii de informaţii şi prin procurori, a decis ca această „întâmplare” să aibă loc.
Mă uit de câteva zile la faţa lui George, nu mai e el. Fie că e lumina proastă, fie că e bolnav, fie, mai degrabă, că a înţeles: luptă cu morile de vânt. Ştiu ce simte, îi simt furia – am făcut experienţa asta – neputinţele, nefericirea, ambiţia de a avea dreptate împotriva evidenţelor, împotriva oamenilor care încă se mai îndoiesc de multe lucruri.
El nu mai cugetă, deşi îşi arogă dreptul de a pune sub semnul întrebării mecanismele justiţiei din România. Pe vremuri, când susţinea Statul socialist, George nu îşi punea întrebări, era un zbir al Partidului, care era statul. Era un killer, un pitbull al judeţenei de partid, al propagandei, care nu ierta nimic. Unde scria, se lăsa cu sancţiuni pe linie de partid, se făcea linişte în sală. E acelaşi tip de gândire ca a multora dintre aceia care nu au descoperit bucuria democraţiei, pe care o învaţă, la penitenciar, Mircia Gutău. George uită că a trecut timpul şi că astăzi nu mai există tovarăşul Coleaşă.